Just because I’m insane, don’t mean that I’m wrong

Shhh! (1)

2010-02-15T14:42:00.000-08:00

Dormi usor, fatuca tanara

Sa nu simti cand te omor

Sa beau din tine ca din fantana

Sa ling de sange lama de topor.

Dormi lin, fatuca tanara

Si-asculta ce-ti spune cutitul

Nu incerca sa ma tii de mana

Nu plange, imbratiseaza-ti sfarsitul.

Poezia are 64 de strofe.Saptamanal voi posta cate doua.

Who Cares

2009-08-09T15:18:00.000-07:00

Sunt un nimeni si asta ma face o persoana foarte importanta. Ideea de "Traieste sanatos!" ma omoara. Daca n-as fii insomniac n-as putea sa dorm linistit.

Mi-e foarte greu s-o iau pe calea usoara. Ma sperie faptul ca nu am nici o frica.

Daca vroiam sa ma intelegi nu mai vorbeam cu tine. Sunt constant de schimbator. Urasc tot ceea ce-mi place.

Citez " Toata lumea vrea sa fie cineva, dar nimeni nu vrea sa fie el insusi. "

Ray Charles

2009-08-03T17:30:00.000-07:00

Vreau sa pun clipu asta live de la Ray pentru ca-i foarte tare.

Seceta

2009-08-02T13:58:00.000-07:00

Cald, cald, cald foarte caaald! O sosea pustie, de-o parte si de alta camp. Seceta. Campul e galbui, arata de parca mai are doar putin pana o sa inceapa sa arda. Pustiu, mai trece cate o masina din cand in cand, geamurile inchise ermetic, aer conditionat. E drumul spre mare.
Aglomeratia pare a fi ceva uitat de mult, campurile inverzite sunt ca si cum n-ar fi existat. Cum au vazut ca seceta dureaza, si dureaza, ca aerul devine mai greu de respirat, majoritatea s-au carat pe la rude prin Franta, la cules de capsuni in Spania, la zugravit in Italia, au mai ramas doar cei legati de casa unde au trait o viata intreaga si cei saraci lipiti pamantului, care nu au unde sa plece. Plaja alta data plina, e acum aproape goala, terasele zgomotoase sunt acum doar niste ziduri cu un acoperis si un lacat, cateva tarabe cu suveniruri, doua-trei chioscuri cu racoritoare si apa si cam atat. In schimb, tigancile, neobosite, cu namol, banane si piatra ponce au ramas la fel. Nu par afectate de caldura, umbla cat e ziua de lunga de la un capat al plajei la altul si tipa din toti bojocii “Naaaaaamol, banane, piatra ponce, aveeeem!”, desi sunt doar o suta de turisti pe toata plaja. De altfel, si copiii au ramas la fel, inca se bucura de valuri si alearga nestingheriti pe plaja, acum ca nu prea au pe ce prosoape sa calce. Hoteluri au mai ramas cateva, personal mai putin, cameristele, chelnerii si bucatarii au plecat in Anglia, au mai ramas cativa, angajati fideli. Astfel, dupa un sejur petrecut la mare, te intorci aproape obosit de atata liniste si tristete, pe un drum pustiu, cu camp galben de-o parte si de alta, esti singur pe sosea, asculti melodii vesele si mergi, mergi si ti se pare ca nu se mai termina. Singura constructie in campul asta, este cocioaba unui mos, fost paznic, de fapt, si acum se crede paznic, desi nu mai are ce pazi, pazeste pamantul, de parca ar vrea cineva sa-l fure. Strasnic om, obrajii rosii de la soare, parul si mustata albe, palarie din paie, cam jerpelita, camasa ingalbenita de vreme, peticita din in, pantaloni din denim, albastrii, uzati si niste cizme maro, din piele cum au cowboy-ii din filmele americane, aduse din America omul caruia ii pazea culturile atunci cand soarele era mai bland cu pamantul si cand cerul permitea si cate o ploaie. Nea’ Fane cum il stie tot satul, n-are familie, sotia si copiii s-au imbolnavit toti de hepatita si au murit, pentru ca, n-au avut bani de tratament. Pe vremea aia, nea’ Fane canta la nai, dar castiga bani putini, mai muncea cu ziua pe la oameni, da tot nu reusea sa plateasca tot ce era nevoie. Cand i-a murit familia, s-a angajat la ferma ca paznic pe camp.. si-a incropit o cocioaba si-i petrecea acolo primvara si vara, iar prin toamna se intorcea in sat. N-a mai cantat la nai, a devenit ursuz, nu prea iesea din casa, mergea doar la biserica, cimitir si la bacanie sa-si ia cele trebuincioase pentru casa. Ii placea sa fie paznic, prinsese cativa hoti, patronului ii placea de el, treaba mergea...
Acum a ramas fara singura ocupatie care ii dadea motive sa se trezeasca dimineata, sta toata ziua tolonit pe prispa cocioabei si se uita la cer, doar, doar o ploua si s-o intoarce americanul, si toate or reveni la normal.

Culori

2009-06-14T17:22:00.000-07:00

Ma gandeam acu ceva timp ca poate ceva e stricat in chestia asta cu culorile.Ca toti vedem culorile diferit.De exemplu, cum vad eu culoarea albastru altul o vede altfel si altul altfel dar toti ii spunem albastru pentru ca asa am fost invatati.Adica eu cerul in vad de culoarea M, tu il vezi de culoarea U, dar eu am fost invatat ca acelei culori M sa-i zic albastru si tu ai fost invatat ca acelei culori U sa-i zici tot albastru.Prin puterea exemplului.Ca nimeni nu ti-a pus cand erai mic niste cartoane cu diferite culori in fata si te-a pus pe tine asa direct sa-i zici ce culori sunt.Ti-a zis "Cerul e albastru".Te-ai uitat la cer.I-ai vazut culoarea si ai zis ca aia e culoarea albastru si asa a ramas in mintea ta.Asa se pot explica oarecum confuziile intre culori.

Tanti Mimi

2009-06-13T16:19:00.000-07:00

S-a terminat si pachetul asta de tigari. Ultimele le-a fumat vecina mea de palier. E tipul ala de femeie cu bigudiuri în cap, un capod grena, ros de vreme, cu o voce pitigaiata, cu buze subtiri tarasind niste papuci de la o usa la alta, nu rateaza nicio barfa, daca ar lucra la F.B.I. toata omenirea ar dormi cu usa larg deschisa. Nu-si cumpara tigari(poate doar de sarbatori), pentru ca singurii care nu fumeaza in blocul asta sunt copiii. Astazi a venit cu pretextul de a-i imprumuta un ciocan sa bata un cui pentru o icoana (femeie evlavioasa, are peste 50 de icoane, dar injura mai ceva ca soferii cand isi busesc masinile) si a stat 40 de minute. Mi-a fumat jumatate de pachet de tigari si mi-a baut toata cafeaua. A trecut in revista fiecare vecin si conform legii reciprocitatii, a tacut pentru cateva minute ca poate ma apuc sa-i povestesc ce am mai facut. Vai! Imi venea sa sar de pe scaun de bucurie. Sunetul bormasinii vecinului de la 2, parea o bucata din Mozzart, tipetele vecinului care isi reguleaza nevasta de 3 ori pe zi si rage ca un bou mi se pareau ca aduc a Pavarotti, iar copiii, copiii care tipa cat ii tin plamanii, parca erau rupti dintr-un cor bisericesc. Ii urmaream privirea, care imi analiza fiecare muschi al fetei, fiecare rid, imi cerceta atent nasul, gura, ochii, ma facusem mica pe scaun, imi imaginam ca sunt intr-o camera intunecata cu un singur bec, iar tanti Mimi era comisarul, aspru, care ma interoga. Cu toate astea am refuzat sa scot vreun sunet(cred ca o enerva chestia asta, pentru ca, batea ritmic din picior). Intr-un final am vorbit ”Tanti Mimi, eu ma cam grabesc..”S-a ridicat, a luat ciocanul (minunat, acum are motiv sa-mi mai faca o vizita) si-a plecat.

Nu ma grabeam, de fapt, de cand m-am despartit de Cristi n-am mai avut chef de iesit in oras. Parca ma enerveaza toata lumea. Imi foloseste izolarea asta, am ajuns mai des pe la facultate, ba chiar mi-am facut si niste referate la timp, ca la carte cu documentare la biblioteca... si am inceput sa si citesc. Am gasit o carte cu americani, intotdeauna m-au atras americanii, o sa ma car dracului in America intr-o zi si o sa-i dau dracu pe tanti Mimi, pe boul de la 4, pe pe Mia si pe mai stiu eu cine, mai ales pe Cristi. Doamne! am fost o proasta ca m-am indragostit de el. Era exact tipul de om care ma enerveaza. Ii trebuiau doua ore sa se aranjeze inainte sa ne intalnim, nu mergeam decat in locuri selecte ("Vai, iubi, esti nebuna? Cum sa mergem in X bar? Numai drogatii se duc acolo"), ba, mai mult, nu-i placeau fetele care fumeaza. La dracu, am fumat 3 luni pe ascuns, mai rau decat atunci cand nu stiau ai mei ca fumez. Ce-i drept, futea bine, aici n-am ce sa-i reprosez, toate respectele Cristi, draga. Ce-i drept, ma bucur ca s-a terminat. Ajunsesem sa-mi pun dopuri in urechi cand mergeam in vreun club din asta de fite, mi-e scarba de muzica asta proasta care sa da la noi acum, plus ca prietenii lui ma plictiseau ingrozitor. Ma gandesc sa ma regasesc, sa citesc mult, sa ascult muzica buna, sa-mi iau un caine si sa ies cu prietenii mei de o viata la o bere, dar, acum am gasit un film bun, maine o sa-i pun piedica lu’ tanti Mimi.